România are cea mai mare populație de urs brun din Europa, iar atacurile acestora asupra oamenilor s-au înmulțit alarmant. Ultimul dintre acestea a avut loc pe 9 iulie, pe traseul Jepii Mici, din zona Bușteni, în urma căruia o tânără de 19 ani a fost ucisă.
Autoritățile promit de mulți ani că vor lua măsuri, însă acestea nu s-au văzut aproape deloc. Ba chiar au crescut atacurile urșilor în ultima vreme.
Cum gestionează Japonia problema urșilor
Dacă România este țara europeană cu cei mai mulți urși, Japonia se confruntă cu situații similare pe continentul asiatic. Au existat multe cazuri de atacuri chiar în orașe, astfel că niponii se gândesc cum să facă să faciliteze împușcarea unor exemplare în zonele rezidențiale. Numai că situația devine riscantă în acest caz.
Până în aprilie 2024, în Japonia au avut loc 219 situații în care ursul a atacat omul, iar șase dintre ele au fost fatale, potrivit datelor oficiale. Multe dintre incidente s-au soldat cu răni.
Dar atacurile mortale continuă în ultimele luni, pentru că urșii se aventurează din ce în ce mai mult în zonele populate. Acum, specialiștii japonezi chiar consideră că urșii văd omul ca pe o pradă.
Conform legslației actuale din Japonia, vânătorii autorizați pot trage cu armele din dotare numai după aprobarea unui ofițer de poliție. Este o situație ciudată și complicată, totodată, mai ales pentru că este evident faptul că orice întârziere poate fi fatală.
Astfel, Guvernul intenționează să revizuiască legea, în următoarea sesiune parlamentară, astfel încât să existe o mai mare libertate de a folosi armele. De exemplu, vânătorilor li se va permite să tragă dacă există riscul iminent de atac, de exemplu atunci când un urs intră într-o clădire.
Dar vânătorii sunt totuși precauți.
"Este înfricoșător și destul de periculos să întâlnești un urs. Nu este niciodată garantat că putem ucide un urs împușcându-l. Dacă ratăm punctul vital, nu putem opri ursul să se miște, el va fugi și poate ataca. Dacă atacă ulterior o persoană, cine va fi responsabil pentru asta?", a declarat Satoshi Saito, directorul executiv al Asociației Vânătorilor din Hokkaido.
Hokkaido este un exemplu al problemei crescânde a populației de urs din Japonia. Cea mai nordică insulă majoră a țării este slab populată uman, însă populația de urși s-a mărit de peste două ori, începând cu 1990, potrivit datelor guvernamentale. Acum există aproximativ 12.000 de urși bruni, despre care se știe că sunt mai agresivi decât urșii negri. Cei negri sunt în jur de 10.000 în Japonia, după estimările experților.
Inteligența artificală și lupii-robot, folosiți pentru a alunga urșii
Autoritățile locale au încercat diferite strategii pentru a ține urșii departe. Au existat cazuri când oamenii au apelat la paznici sub formă de lupi-robot, "cu ochi roșii și care scot sunete menite să sperie". În alte părți ale țării este testat un sistem de avertizare bazat pe inteligență artificială.
Orașul Naie, din Hokkaido, a încercat să angajeze vânători, pentru salarii de 10.300 de yeni pe zi (aproximativ 64 de dolari). Aceștia trebuie să patruleze pe străzi, să pună capcane și să ucidă animalele, dacă este necesar. Însă sunt puțini doritori și această activitate are un risc ridicat, iar salariul nu este suficient de atractiv. Mulți dintre cei care s-au angajat sunt vânători în vârstă, conform BBC.
"Nu merită deranjul, deoarece confruntarea cu un urs ne va pune viața în pericol. E ca lupta cu un comando militar american", a declarat un vânător în vârstă de 72 de ani, citat de publicația The Asahi Shimbun.
În mai, doi ofițeri de poliție din nordul prefecturii Akita au fost grav răniți de un urs, în timp ce încercau să recupereze un cadavru din pădure, după un atac al ursului.
"Urșii știu că oamenii sunt prezenți acolo și îi atacă pentru a-și păzi hrana, sau îi văd pur și simplu pe oameni ca pe o potențială hrană. Există un risc mare ca același urs să provoace o serie de incidente", a spus oficialul guvernamental local Mami Kondo.
Pe măsură ce numărul urșilor a crescut, mai mulți dintre ei au migrat din munți în zonele plane, mai aproape de populațiile umane. De-a lungul timpului, s-au obișnuit cu imaginile și sunetele oamenilor și nu le mai este atât de frică să se apropie de oameni.
De asemenea, populația umană este în continuă scădere, pe măsură ce tinerii se mută în orașele mari, lăsând aproape goale orașe întregi.
Atunci când urșii se întâlnesc cu oamenii, pot deveni violenți, pentru că le este frică.
"Urșii care intră în zonele urbane tind să intre în panică, crescând riscul de rănire sau deces pentru oameni", a spus Junpei Tanaka, de la Centrul de Cercetare a Faunei Sălbatice Picchio.
Când au loc cele mai multe atacuri de urs
Cei mai mulți urși au fost observați în jurul lunii aprilie, atunci când se semnalează și cele mai multe incidente și atacuri. Este momentul în care urșii se trezesc din hibernare și merg în căutarea hranei. La fel și în lunile septembrie și octombrie, atunci când au nevoie să mănânce mult pentru a-și face stocuri de grăsime utilă în lunile de iarnă, când ei hibernează.
Însă aceste deplasări ale urșilor din habitatul lor obișnuit au devenit mai imprevizibile și sunt cauzate și de scăderea ghindelor, cea mai mare sursă de hrană pentru urși. Ghindele nu se mai fac în număr atât de mare, din cauza schimbărilor climatice.
Astfel, după studierea tuturor acestor cauze și efecte, japonezii doresc modificarea legii, pentru a preveni și a reduce atacurile urșilor asupra omului.
"Această modificare a legii este inevitabilă, dar este doar o măsură temporară în caz de urgență. Capturarea și uciderea animalelor nu este o cale de urmat. Mai degrabă, Guvernul trebuie să protejeze habitatul urșilor, astfel încât aceștia să nu fie obligați să se aventureze prea departe din teritoriul lor. Pe termen lung, este necesară implementarea politicii naționale de schimbare a mediului forestier, de a crea păduri cu biodiversitate ridicată", a spus Junpei Tanaka, de la Centrul de Cercetare a Faunei Sălbatice Picchio.
El susține că Guvernul trebuie să clarifice și cine ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru urșii care ajung în zone rezidențiale: oficialitățile locale sau vânătorii: "În mod ideal, ar trebui să existe vânători pe deplin pregătiți, cum ar fi vânătorii guvernamentali, care să răspundă la situații de urgență, dar în prezent, nu există astfel de locuri de muncă în Japonia".
Zonele rezidențiale sunt un teren foarte diferit pentru vânători, care sunt obișnuiți să omoare urșii în regiunile nepopulate, a spus Satoshi Saito, directorul executiv al Asociației Vânătorilor din Hokkaido: "Dacă nu tragem, oamenii ne vor critica și vor spune: 'De ce nu ai tras atunci când ai armă?' Și dacă împușcăm, sunt sigur că oamenii vor fi supărați și vor spune că am putea să lovim pe cineva. Cred că este nerezonabil să le ceri vânătorilor - care sunt probabil doar salariați obișnuiți - să ia o astfel de decizie".
România încă nu are un recensământ oficial al urșilor. Diferite cifre au fost speculate în spațiul public de-a lungul anilor, de la 5000 de exemplare, până la 9000.
Momentan avem o cotă de prevenție de peste 200 de urși care pot să fie împușcați anual. Dar România nu a implementat întregul pachet de măsuri în ceea ce privește prevenirea atacurilor. Animalele nu mai sunt hrănite suficient de către pădurari, astfel că de multe ori ajung să cerșească mâncare de la turiști.
Gestionarea defectuoasă a deșeurilor crează noi probleme în interacțiunea cu urșii, iar traseele montane nu au panouri suficiente care să atenționeze turiștii de prezența animalelor sălbatice.
